Sporturi Canine-Schutzhund si IPO

Competițiile Schutzhund și IPO – pentru câini și stăpâni curajoși!

Este știut faptul că, în ultimul timp, în chinologia românească, sporturile canine au început să capete amploare. Fie că vorbim despre Agility sau despre Frisbee, sporturi în care distracția și buna dispoziție sunt pe primul loc, fie că vorbim despre cursuri de dresaj destinate însușirii abilităților necesare obținerii examenelor de BH, IPO, Schutzhund sau Mondioring, toate au la bază dresajul în… cuplu. Pentru că la Ringstar Club este promovat și susținut conceptul „Train people to train their dogs”, accentul se pune tocmai pe acest dresaj în cuplu. Cursurile eficiente de dresaj sunt acelea care se adresează celor care vor să lucreze singuri cu cățeii lor sub îndrumarea și supravegherea instructoriilor atestați. ”Astfel, proprietarul este cel care își dresează câinele, în acest fel învățând foarte bine și cum să mențină exercițiile asimilate, cum să corecteze greșelile și, totodată, dezvoltă o relație corectă cu câinele său.” susține Robert Caraman, instructor și comportamentalist canin, managerul Ringstar Club.

Ce înseamnă ”competiție pentru câini utilitari”

Printre competițiile canine preferate de crescătorii raselor folosite pentru pază și apărare (Ciobănesc german, Ciobănesc belgian Malinois, Ciobănesc olandez, Rottweiler, etc.) se numără Schutzhund și IPO. Potrivit Regulamentului Internațional FCI de examinare a câinilor utilitari, ”examenele şi competiţiile pentru câini utilitari vor servi la două scopuri: pe de o parte câinii să fie declaraţi apţi pentru scopul în care sunt folosiţi iar pe de altă parte trebuie ca verificările care privesc creşterea de câini utilitari să ducă la menţinerea şi creşterea performanţei şi a sănătăţii câinilor, în sensul dezvoltării acestora de la generaţie la generaţie. Ele servesc în sens mai larg la îmbunătăţirea sănătăţii şi a formei fizice. O verificare (testare – examen de muncă – concurs) are ca scop dovedirea capacităţii de reproducere a câinelui.”

Cum a luat naștere Schuntzhund

Creat la începutul anilor 1900 special pentru a testa capacitatea de lucru a Ciobănescului german, Schuntzhund este unul dintre cele mai complexe sporturi canine. Reprezintă un test solicitant dar intersant atât pentru câine cât și pentru conductor, astăzi fiind accesibil și altor rase, nu doar Ciobănescului german.

În 2004, ca răspuns la forțele politice din Germania, Verein für Deutsche Schäferhunde (SV) si Deutscher Hundesportverein (DHV) au facut câteva schimbari fundamentale în Schutzhund. Astfel, DHV a adoptat regulile Federației Chinologice Internaționale care guverneaza IPO, astfel încât, cel puțin pe hârtie, SV și DHV au cedat controlul asupra sportului la FCI. DHV a schimbat numele titlurilor din SchH (Schutzhund) în VPG (Vielseitigkeitsprüfung für Gebrauchshunde în traducere mot a mot însemnând Examinare diversificată pentru câinii de lucru). SV a păstrat numele titlului SchH, în rest conformându-se regulilor DHV/FCI.

Care este rolul acestui sport canin

În traducere mot à mot ”schutzhund” înseamnă ”câine de pază” iar rolul său de bază îl reprezintă testarea capacităților câinilor de lucru (de exemplu ale câinilor pregătiți pentru poliție). Printre trăsăturile de care un câine ar trebui să beneficieze pentru a excela în Schutzhund sau care pot fi dezvoltate prin dresaj, se numără: dorința puternică de a lucra, curajul, inteligența, ușurința cu care poate fi dresat, strânsa legătură dintre el și conductor, perseverența, instinctul de apărare, rezistența și agilitatea, forța, capacitatea de a lua urma.

”Mens sana in corpore sano”

Prima competiție de Schutzhund s-a desfășurat în Germania, în 1901, pentru a scoate în evidență temperamentul deosebit și abilitățile Ciobănescului german. Inițial, Ciobănescul german a fost folosit drept câine de turmă, însă procesul de industrializare a poporului german a încurajat crescătorii acestei rase să o folosească în poliție și în armată. Astfel, Clubul de Ciobănesc german (Verein für Deutsche Schäferhunde) a elaborat și dezvoltat Schutzhund. Doar exemplarele de Ciobănesc german care treceau testul aveau drept de reproducere, calitățile excepționale ale acestui câine fiind menținute de la o generație la alta.

Ce rase pot ”practica” Schutzhund

Dacă în anii 1900 doar Ciobăneștilor germani le era permisă participarea în acest sport canin, ei bine acum chiar și un metis poate concura în teren. Cu toate acestea, rasele care excelează în Schutzhund rămân: Ciobănescul german, Ciobănescul Belgian Malinois, Rottweilerul, Dobermannul, Cane Corso, Schnauzerul uriaș, Bouvierul de Flandra, Ciobănescul Olandez, Beauceronul, Bulldogul American, Boxerul, Tchiorny Terrier, Airedale Terrierul.

Orice sport canin are propriile reguli și probe!

În Schutzhund există trei grade de dificultate sau trei trepte: Schutzhund 1, Schutzhund 2 și Schutzhund 3 (cel mai avansat grad). Înainte ca un câine să poată concura într-o competiție de Schutzhund, trebuie mai întâi să fi susținut examenul BH – Begleithundprüfung (câine de companie) care-i testează obediența, siguranța de sine în compania persoanelor străine dar și a altor câini, capacitatea de a rămâne calm pe stradă, în trafic, în condiții de zgomot puternic. Un câine prea sensibil din punct de vedere psihic, fricos sau, din contră, prea agresiv, neputând trece testul BH, nu poate participa nici într-o competiție de Schutzhund.

Lumea a evoluat. La fel și Schutzhundul!

De-a lungul anilor, probele pentru Schutzhund au suferit și ele anumite modificări, câinii și conductorii participanți având de trecut, în mometul de față, prin trei faze: urmă, obediență, pază și protecție. Concurenții trebuie să treacă prin toate aceste etape pentru a primi titlul de Schutzhund. Fiecare etapă este evaluată pe o scară de 100 de puncte, punctajul minim pe care concurenții trebuie să-l atingă pentru trecerea probelor fiind de 70 de puncte la urmă și obediență și 80 de puncte la protecție.

Proba de urmă – test pentru rezistența fizică și psihică

Proba de urmă care se desfășoară în timpul competițiilor de Schutzhund nu are rolul doar de a testa abilitățile simțurilor câinilor participanți, ci și capacitățile mentale ale acestora, combinate cu rezistența fizică de care dau dovadă în teren. În proba de urmă, o persoană merge peste câmp și lasă în cădere mai multe obiecte mici. După o perioadă de timp, câinele este pus să ia urma, fiind urmat de conductor, la capătul lesei de 10 m. În momentul în care câinele găsește fiecare obiect, de obicei îl indică prin poziția culcat, cu obiectul între picioarele din față. Este punctată atenția și grija cu care câinele merge pe urmă și modul în care acesta indică articolul. Lungimea, complexitatea și numărul de obiecte diferă în funcție de dificultatea examenului.

Obediența sau testarea temeramentului

Proba de obediență se desfășoara pe un teren mare, cu câinii lucrând în perechi. Un câine este plasat la marginea terenului, iar conductorul îl părăsește, timp în care alt câine lucrează pe teren. Apoi, câinii schimbă locurile. Pe teren, există mai multe tipuri de mers la pas, inclusiv mersul la pas printr-un grup de oameni străini. Se trag două sau trei focuri de armă în timpul exercițiului de mers la pas pentru a testa reacția câinelui la zgomote puternice. Sunt două sau trei exerciții de rechemare, trei de aport (de la sol, peste obstacol și peste palisadă) și un exercițiu de trimitere înainte, unde câinele este pus să alerge drept înainte și să se oprească la comandă. Pe toată durata probei câinele trebuie să arate entuziasm.

Proba de pază – e curajos sau… fuge cu coada între picioare?

Proba de pază are rolul de atesta curajul câinelui, puterea fizică și docilitatea. Controlul conductorului asupra câinelui este absolut esențial. Seriile de execricții sunt destul de complexe, punctarea exercițiului de pază și apărare fiind de mare importanță pentru selecția câinelui de serviciu, de exemplu. În această probă, arbitrul beneficiază de ajutorul atentatorului, care are rolul de a testa curajul câinelui, de a se proteja pe el însuși, pe conductor având și abilitatea de a fi controlat în acest timp. Atentatorul poartă ca protecție un manșon pe una dintre mâini. Pe teren sunt plasate un număr de corturi după care atentatorul se poate ascunde. Câinele este trimis înainte să scotocească fiecare cort în căutarea atentatorului. Când câinele îl găsește, trebuie să indice acest fapt prin lătrat. Câinele trebuie să păzească atentatorul și să nu-i permită să se miște până în clipa în care este rechemat de către conductor. Apoi urmează o serie de exerciții similare cu cele din poliție, în care conductorul percheziționează atentatorul și îl escortează la arbitru cu ajutorul câinelu. La un moment dat, atentatorul atacă conductorul sau câinele, încercând să scape. Câinele trebuie să oprească atacul sau evadarea mușcând manșonul. Atunci când atacul sau încercarea de evadare încetează, câinele primește comanda de lăsare a manșonului. Câinele trebuie să dea dovadă de curaj în lupta cu infractorul și, în același timp, să asculte comenzile conductorului. De asemenea, pe tot parcursul exercițiului, câinele trebuie să dea dovadă de entuziasm.

Cum ne pregătim câinele pentru Shutzhund sau IPO

În niciun caz un câine pentru Shutzhund sau IPO (Internationale Pruefungs Ordnung) nu se pregătește superficial, de azi pe mâine. Pregătirea și, cel mai important lucru, absolvirea unor astfel de examene, au loc în urma unui proces complet și complex de dresaj. La Ringstar Club, cei care au urmat cursurile de dresaj, au posibilitatea să-și continue munca, lucrul cu câinele, într-un sistem de club canin. Pe lângă Agility Club și Mondioring Club, Ringstar găzduiește și IPO Club care are ca scop final pregătirea câinilor pentru exemenul de dresaj BH sau IPO iar în cazul proprietarilor, perfecționarea relației dintre ei și cățel precum și îmbunătățirea cunoștințelor despre educația canină.

Facem sport, dar respectăm regulile!

Dacă tot am vorbit despre Schutzhund, este bine să amintim și de IPO (Internationale Pruefungs Ordnung – adică Regulament de Concurs Internațional). Nu sunt foarte mari diferențe între aceste două sporturi canine, doar că denumirea IPO este agreată de Federația Chinologică Internațională, sub egida căreia se și desfășoară competițiile. IPO înseamnă disciplină și control atât pentru câine, cât și pentru conductor. Nimic nu este întâmplător! De la 1 ianuarie 2003 este valabil Regulamentul IPO recunoscut de FCI, regulament ce trebuie respectat întocmai.

De reținut!

1. Există o limită de vârstă în cazul câinilor pentru susținerea examenelor IPO! La data examenului câinele trebuie să fi împlinit vârsta minimă necesară. Nu se admit excepţii. Pentru examenul IPO-1 câinele trebuie să aibe 18 luni; pentru IPO-2, 19 luni, pentru IPO-3 și IPO-FH (examen câini utilitari de urmă), 20 de luni.

2. Examenele IPO-1, IPO-2, IPO-3 cuprind:
a. Proba de urmă;
b. Proba de subordonare;
c. Proba de pază – apărare.
Gradul de dificultate a cerințelor crește în funcție de nivelul/treapta de examinare.
Examenele pentru câini utilitari de urmă – IPO-FH cuprind, probe de urmă, în cele două zile de examinare.

3. Dacă vrei să ai un câine polivalent, ascultător, cu capacități de lucru dezvoltate astfel încât să fie capabil să treacă printr-un examen IPO, trebuie, mai întâi, să vă ”școliți” amândoi! Cursurile de dresaj premergătoare acestui tip de sport canin stau la baza reușitei. Totul este important: de la aparent banalele comenzi ”Șezi”, ”Culcat”, ”Aici” până la atacurile lansate, abilitatea și încurajarea câinelui să ia și să păstreze urma.

4. Un examen IPO este considerat absolvit dacă la fiecare probă câinele a obținut în parte minumim 70% din punctajul posibil.

FCI Weltmeisterschaft IPO 2011
Anul acesta, Campionatul Mondial de IPO se va desfășura în perioada 8 -11 septembrie, în Rheine – Germania, pe stadionul Jahn. Detalii despre înscrieri, participanți, arbitri, posibilități de cazare, regulament pot fi urmărite pe siteul Campionatului www.fci2011.de.

(M.I.)

Adauga gandurile tale

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *